Obiective turistice

Biserici

Lăcaşurile de cult, fie noi, moderne, cu ziduri puternice sau vechi, din lemn, mici, păstrând aerul rustic reprezintă dovada vie a credinţei în Dumnezeu. Românii au creat şi s-au manifestat într-o civilizaţie a lemnului, iar bisericile de lemn au atins vârful ei maxim de expresie. În acestea s-au înfiripat comunităţile creştine din sate şi aici au luat fiintă primele aşezăminte monahale.

Locuitorii de sub poalele Ciceului sunt foarte fericiţi că în sătucul lor de sub pădure, de multe ori netrecut pe hartă, sunt două biserici de rit ortodox ambele funcţionale. Negrileştiul a devenit cunoscut ca ,,satul cu două biserici ortodoxe” sau cel al ,,bisericilor de sezon”. Cele două „lacrimi gemene” s-au transformat în perle ale ortodoxiei şi se înalţă semeţ spre cerul cristalin de peste Valea Mare. Din cei aproximativ 1.400 de locuitori, 960 aparţin religiei ortodoxe, bisericile lor devenind emblema comunei. Alte două lăcaşe importante de cult ortodox sunt Biserica din Breaza (03) şi Biserica din Purcărete.

Biserica din Ciceu Corabia

Biserica Ortodoxă are piatra de temelie pusă în anul 1943, se pare că este un vechi edificiu construit de Ştefan cel Mare. Biserica a fost primenită prin pictarea interiorului şi zugrăvirea exteriorului. Biserica micuţă, arhaică, împodobită cu icoane vechi, încă mai pastrează spiritul vremurilor când a fost ridicată. Când pătrunzi în biserică, timpul se suspendă deoarece vechimea excepţională și planul arhaic îi conferă o valoare inestimabilă.

În general, baptiştii recunosc trei slujbe conform Scripturii, acelea de pastor-învăţător, prezbiter şi de diacon. Slujba de prezbiter, comună în unele biserici evanghelice, este de obicei considerată de baptişti ca fiind identică cu aceea de pastor, şi nu o slujbă separată. Slujba de supraveghetor sau episcop este întotdeauna considerată ca aceeaşi cu cea de pastor sau prezbiter.

Biserica Penticostală este o biserică neoprotestantă. Predicatorul american Charles F. Parham a început să susţină, bazându-se pe mai multe versete din Noul Testament, că asupra celor credincioși încă mai coboară Duhul Sfânt. Aceștia dobândesc darul vorbirii în limbi, numit glosolalie – făcând trimitere la evenimentul petrecut de Rusalii – a cincizecea zi de la Înălţarea lui Iisus, de aici și denumirea de „penticostali”.

  • Biserica Ortodoxă „Sf. Nicolae” din Reteag a fost ridicată la 1809. De la parohia ortodoxă română Reteag a fost adunat un fond valoros de circa 25 de cărţi bisericeşti vechi, tipărite la Râmnic, Blaj, Bucureşti, care au aparţinut parohiei Zagra.
  • Biserica Reformată din Reteag este o biserică gotică ridicată în sec. al XV-lea şi refăcută în 1812 când primeşte actualul turn. Această biserică este un monument deosebit de valoros, prin vechimea lui, cât şi prin detaliile artistice şi arhitectonice.
  • Biserica Romano-catolică din Reteag a fost ridicată de franciscani la 1876