Ciceu-Mihaiesti

cetatea

Ţara Ciceului, cum i se mai spune uneori, deşi nu există argumente pentru a o considera „o ţară”, aidoma celor din alte părţi ale Transilvaniei, conservă urme materiale ale activităţii umane din toate epocile istorice. Din paleolitic şi până în epoca modernă, continuitatea dacică, daco-romană, străromânească şi românească, este perfect, masiv şi indubitabil susţinută cu argumente care nu lasă loc nici îndoielii nici interpretării. Vetre de aşezări şi cimitire, depozite de unelte, arme şi podoabe, ceramică şi fortificaţii, stele funerare şi obiecte paleocreştine, biserici şi cărţi, cântece şi obiceiuri sunt păstrate cu sfinţenie din vremea începuturilor noastre. Prin darurile ei, zona Ciceului, a atras dintotdeauna atenţia oamenilor şi a devenit un adevărat reper istoric.

Localităţile componente: Ciceu-Mihăeşti – centru administrativ, Leleşti şi Ciceu Corabia.

Comuna Ciceu Mihăieşti este situată în partea de Vest a judeţului Bistriţa Năsăud, pe drumul european E 576 la 55 km de Bistriţa şi 8 km de orasul Dej şi 20 km faţă de oraşul Beclean. Comuna a fost înfiinţată prin Legea Nr. 67 din 23 martie 2005, anterior aparţinând de comuna Petru Rareş.

Se învecinează la sud-vest cu judeţul Cluj, localităţile Chiueşti şi Căşeiu, la est cu localitatea Petru Rareş şi la nord cu localitatea Ciceu-Giurgeşti.

Istoric, este atestată documentar din anul 1405, însă există dovezi arheologice că ar fi fost locuită şi pe vremea romanilor. Relieful este reprezentat prin Dealurile Ciceului, în partea de nord şi Culoarul Someşului Mare, în partea de sud. Pe teritoriul acestei localităţi se găsesc izvoare sărate, saramura fiind întrebuinţată din vechi timpuri de către localnici. Activităţile specifice zonei sunt agricultura şi creşterea animalelor.

Relieful este reprezentat prin: Dealurile Ciceului în partea de nord şi Culoarul Someşului Mare,în partea de sud. Satul este aşezat de o parte si de alta a Văii Leleştiului prins între două dealuri Şolea şi Dîmbul Rotund a căror altitudine ating 370,51 m, respective 340,42 m. Casele sunt bine îngrijite, înşiruite ca mărgelele unui colier, ce denotă dragostea pentru frumos ale locuitorilor de aici, de îmbinare între frumuseţea naturii înconjurătoare şi calitatea construcţiilor.Terasa din dreapta Someşului Mare are o lăţime aproximativ egală în zona satului în limitele a 1.500 m şi se menţine la 3-4 m deasupra nivelului apei. Există zone cu denivelări în care apa stagnează temporar, iar în perioada de precipitaţii mari zona devine inundabilă. Valea Leleştiului, în zona localităţii Ciceu-Mihăieşti, adună pâraiele de pe versanţii celor două dealuri şi se caracterizează prin mari oscilaţii de nivel şi debit ce variază de la limta de inundaţii până la secare.

Reţeaua de apă subterană este valorificată prin fântânile construite de oameni şi izvoarele existente. La baza Dealului Şolea, în partea de sud-vest a acestuia, fântânile au un conţinut ridicat de sare, acolo existând din cele mai vechi timpuri amenajat un loc numit Slatina, de unde oamenii foloseau apa cu un înalt conţinut de sare pentru conservarea alimentelor sau prepararea hranei. Până în urmă cu 60-70 de ani la 200 m est de acest izvor putea fi observant stratul de sare din care se spune că în vremuri mai îndepărtate se duceau bulgări de sare în gospodării pentru a fi folosite la animale.

copalnic vedere localitatea berinta
Vedere localitatea Berinta
copalnic oi la pascut
Oi la pascut

Clima

Clima are caracter temperat de tip continental. Temperatura medie anuală era în jurul anului 1920 sub 80 C, a verii 200 C, a iernii -50 C, iar precipitaţiile abundente treceau de 1.000 mm anual. Datorită încălzirii globale primăvara şi toamna încep să lase locul doar verii şi iernii, precipitaţiile având acum o medie de 680-700 mm/an.

Flora şi fauna

Vegetaţia este reprezentată prin păşuni şi fâneţe care ocupă suprafeţe mari şi prin păduri de gorun care sunt asociate cu carpenul, jugastrul, arţarul trilobat, paltinul de câmp, cireşul, mărul pădureţ, părul pădureţ, salcâmul, plopul, mesteacănul şi fagul. De asemnea se întâlnesc şi plantaţii de brad, pin şi molid. Flora are ca reprezentanţi vârniţa, laptele câinelui, firuţa de pădure, fragul, urechelniţa etc. Prin poieni şi păduri întalnim: iepurele, vulpea, veveriţa, mistreţul, lupul, cerbul, căprioara, ciocănitoarea, cinteza,mierla, sturzul, corbul. În locurile însorite poate fi văzut guşterul.

eveniment local
Eveniment local
pomicultura
Pomicultura