Cetatea Ciceului

Cetatea Ciceului şi Dealul Ciceul Spânzului

Potrivit surselor istorice, construirea cetăţii Ciceului a avut ca scop apărarea împotriva năvălirii tătarilor. Cetatea s-a construit în urma insistenţelor regelui Bela al IV-lea şi a urmaşilor săi în anii 1203-1204 pe Măgura Ciceului. În 1489, Matei Corvin dăruieşte cetatea lui Ştefan cel Mare, iar după moartea acestuia trece în stapânirea lui Bogdan, Ştefăniţă Vodă şi în 1530 sub stăpânirea lui Petru Rareş.

Ruinele se găsesc pe Culmea Cetăţii, pe dealul Ciceul Spânzului, la 14 Km nord de Ciceu-Mihăieşti. Cetatea a fost construită din piatră vulcanică cu ziduri masive şi domină împrejurimile până la mari depărtări. Domeniul cetăţii era format din 63 de sate.

Legendele legate de aceste locuri sunt multe şi includ comori, zâne, vrăjitoare, oameni cu minţile rătăcite fiindcă au atins cu mâna comoara lui Rareş, clopote de sute de ani care şi-au ales singure biserica unde să cânte.

Poarta de piatră vulcanică Ciceu Corabia
Izvorul Alb

Obeliscul Cetăţii Ciceului şi Izvorul Alb

Cetatea Ciceiului se zăreşte ascunsă în spatele unei stânci, camuflată parcă între frunzişul des al copacilor. Pe latura nord-estică a rămas mărturie din falnica cetate, un obelisc de aproape 8 m înălţime, ce poartă gravat bourul de pe stema Moldovei.

În preajma cetăţii se află Fântâna lui Grumaz, cu siguranţă, la începutul ei, Fântâna lui Grumezea, întâiul pârcălab moldovean al Ciceului. Unui alt izvor, din mijlocul pădurii de sub dealul Măgura i s-a dat numele strălucitului voievod, Petru Rareş cunoscut azi ca Izvorul Alb, datorită apei de culoare albă.

Peştera Ciceului
Vedere din Grotele Ciceului
Peştera Ciceului şi Grotele Ciceului

Situată la 750 de metri înalţime în Dealul Măgurii, în vecinătatea satului Ciceu-Corabia, peştera de la Cetatea Ciceului a fost descoperită în anul 1978, fiind înregistrată ca cea mai lungă peşteră – cavitate de stânci nisipoase din România. Locaţia peşterii a fost probabil demult cunoscută de localnici, deoarece Dealul Măgurii şi ariile învecinate au fost locuite periodic din secolul al VIII-lea, iar rocile vulcanoclastic ieşite în partea sud-vestică abruptă au fost utilizate pentru fortificaţii.

Investigaţiile făcute au condus la descoperirea a noi peşteri şi grote la sud-vest de Dealul Măgurii. În interiorul cavităţii de la Cetatea Ciceului, ce masoară 50 de metri adâncime, există o aglomeraţie de lilieci, cea mai mare din Europa, după cum se presupune.

Biserica din Ciceu Corabia – exterior
Biserica din Ciceu Corabia – exterior